Canonul Sfântului Andrei Criteanul, renumit pentru profunzimea învățăturilor teologice, este una dintre cele mai cunoscute slujbe din perioada pregătirii pentru Praznicul Învierii Domnului. Numit și Canonul lacrimilor sau Canonul cel Mare, imnul reprezintă un îndemn la pocăință, contribuind la întărirea creștinului în perioada urcușului duhovnicesc și la pregătirea pentru întâlnirea cu Dumnezeu Fiul, Mântuitorul Iisus Hristos.
În prima zi a Postului Mare, luni, 18 martie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit slujba Pavecerniței Mari unită cu Canonul Sfântului Andrei Criteanul la Paraclisul Catedralei Arhiepiscopale din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”.
Înconjurat de un sobor de preoți, Înaltpreasfinția Sa a citit prima parte a Canonului Mare alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul, imn care are scopul de a aduce în prim plan conștientizarea păcatului, necesitatea chemării neîncetate a numelui Mântuitorului Iisus Hristos și importanța smereniei și a pocăinței. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură bisericească și lector la Facultatea de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Părintele le-a vorbit credincioșilor prezenți în paraclisul care adăpostește în această perioadă cinstitele moaște ale Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou despre însemnătatea operei Sfântului Andrei Criteanul. A fost evidențiat privilegiul citirii rugăciunilor Canonului, subliniindu-se totodată îndemnul spre luare-aminte la faptele noastre, îndemn pe care ni-l adresează Sfântul Andrei prin rugăciunea citită în primele patru zile ale Postului Mare.
„Credinciosul care participă la slujba Canonului este luat parcă de mână şi purtat într-o lungă călătorie, care începe cu facerea lumii şi continuă până dincolo de pragul acestei vieţi, în veşnicie; pe parcursul întregii călătorii este invitat să privească şi să cugete la diferitele momente ale istoriei mântuirii. În cadrul acestui proces, credinciosul descoperă că nu este un simplu spectator, ci se vede pe sine participând direct la fapte şi întâmplări pe care mai înainte le-ar fi considerat exterioare, străine lui. Rugăciunea credincioşilor adunaţi în biserică nu este un monolog, ci o voce a unui dialog care are loc în adâncurile tainice ale existenţelor umane. Credincioşii vorbesc cu persoanele prezente în mod nevăzut alături de ei: Dumnezeu Cel în Treime, Maica Domnului, Cuvioasa Maria Egipteanca şi Sfântul Andrei Criteanul însuşi. Care este rostul Canonului Sfântului Andrei Criteanul? Rostul acestuia este să ne descopere păcatul şi, astfel, să ne conducă spre pocăinţă; să descopere păcatul, nu prin definiţii şi înşiruiri, ci printr-o adâncă meditaţie asupra măreţei istorii biblice, care este, cu adevărat, o istorie a păcatului, a pocăinţei şi a iertării.”
Mâine, 19 martie 2024, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul va săvârși slujba Pavecerniței Mari, în cadrul căreia va citi a doua parte din Canonul Sfântului Andrei Criteanul, conform rânduielii liturgice a primei săptămâni din post, la Paraclisul Catedralei Arhiepiscopale din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”. Miercuri, 20 martie, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic va oficia Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.
Canonul cel Mare este scrierea în versuri a Sfântului Andrei Criteanul ce scoate în evidență necesitatea smereniei și a pocăinței, elemente esențiale pentru eliberarea sufletului de păcate. Acest imn liturgic presupune rostirea a peste 250 de stihiri, a căror temă centrală o reprezintă părerea de rău pentru păcat şi dorul pentru redobândirea curăţiei sufletului, urmate de cererea: „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”.
Potrivit rânduielii liturgice, Canonul cel Mare se citește fragmentat în primele patru zile din Postul Mare, în cadrul slujbei Pavecerniței Mari. Este citit în întregime în a cincea săptămână a Postului Sfintelor Paști, în ziua de miercuri, înaintea duminicii dedicate Sfintei Maria Egipteanca, pentru a evidenția faptul că cei care s-au smerit și s-au căit pentru păcatele săvârșite au dobândit Împărăția Cerurilor.
Irina Ursachi
sursa NewsBucovina
